Bărbaţii din Cărbunari sunt oameni gospodari: se împuşcă în cimitir

a vrut să se sinucidă, dar a ratat

LUCRU FĂCUT CUM TREBUIE… Gospodari oameni sunt bărbaţii din Cărbunari; cu capul pe umeri şi gândul la buna rânduială a lucrurilor. Asta este concluzia pe care am tras-o după ce am citit că un cărbunărean, cărbunărăştean sau cum o fi, s-a dus în cimitir şi s-a împuşcat. Firesc, logic, natural.

Oamenii de la ţară sunt mult mai practici, mai pragmatici, văd lucrurile altfel decât cei care trăiesc la oraş. Totul are logică, totul decurge normal. Ei ştiu că totul are o curgere liniară, aşa trebuie să se întâmple, cum s-a întâmplat de sute de ani. Dacă locuieşti la ţară şi ai probleme cu vezica, te duci unde se duc toţi oamenii civilizaţi de la ţară: după un copac. Dacă ai probleme cu dinţii, te dor de nu mai poţi, mergi unde se duc toţi sătenii care au probleme de acest gen: la birt, pentru anestezie. Dacă ai probleme cu primarul, te duci la nevastă-sa. Aşa că nu te puteai aştepta ca bărbatul care a vrut să se sinucidă să meargă altundeva decât la cimitir.
Omul a fost peste zi la vânătoare şi ştiţi cum e: acolo unde se adună mai mulţi bărbaţi, joacă fotbal. Sau vorbesc despre fotbal. O fi stat omul la poveşti şi când s-a întors acasă, l-a luat nevasta la trei păzeşte…
"Dar bine, măi bărbate, nu ai împuşcat şi tu azi un elefant, să ne ajungă mâncarea şi să nu trebuiască să dăm bani iară la supermarket? Dar, măi omule, nu ţi-o ieşit înainte nicio zibelină să îmi fac şi io un guler de blană şi nişte ciorapi, că iarna asta nu se mai termină? Că uită-te şi tu la nevasta primarului, şi a secretarului, şi a notarului, şi a ăluia cu morile, şi a ăluia cu drumul Bârsana - Cavnic, şi a tuturor şefilor din Prefectură şi de la Consiliul Judeţean, ca să nu mai povestim şi de nevestele de parlamentari şi, mai ales, de amantele lor, pe care le duc la Bucureşti şi le ţin în hotelul unde ar trebui să şadă numai ei… Că toate au blănuri şi ăia nici măcar nu au puşcă şi nu se duc duminică pă coclauri, ca tine. Tu vii acasă cu iepuri, pui de udubeci şi răceală. Că nu puteam eu să stau cuminte, cum mi-o zis mama, şi să nu mă mărit cu tine, că acuma eram doamnă, cu jeep sub fund şi altceva în partea din faţă. Şi unde te duci acuma îmbrăcat în costumul de ginere? Dar pe popă de ce l-ai sunat şi i-ai zis să îşi ia patrafirul şi să vină în cimitir? Tulai, Doamne, da’ cine o murit? Să nu-mi zici că nu mai avem prim-ministru! Uită-te la el, tare bun ar fi de politician: cum îl întreb oriceva, iese pe uşă…!"
Gospodari oameni bărbaţii din Cărbunar…