Intr-un text mai vechi, de prin 1985, spuneam ca Gligor e capitan de haiduci dar are si haine civile. E rapsod, canta „Of, of-of-of-of”. Cantecele lui sunt inspirate din realitate... Imi vine si mie sa cant acum, la fel ca Gligor. Of... Ma doare capul cand vad cate se petrec si cum ne crede toata lumea prosti. Cu cativa ani in urma se lansase ideea ca in iaurturile Danone este nu stiu ce acid care este daunator.

E bine, autoritatile incep sa vada realitatea. Un prim pas s-a facut in Pecica, unde au aparut noi semne de circulatie, indicatoare triunghiulare pe care este postat un desen cu o persoana ce se taraste cu o sticla in mana. Sub desen e mesajul „Cetateni turmentati”. Se impun niste intrebari. De ce nu e un semn din asta la intrarea in Parlament, la usile birourilor autoritatilor, locale sau centrale? Din motive de pleonasm, as zice.

Ieri am vazut pe blogul lui Mircea Grumaz cum joaca tenis de camp un coleg si prieten de-al nostru (nu dau nume, e persoana casatorita, doi copii…). L-am felicitat azi si am aflat ca "de la mine a invatat si Agassi sa joace". Comparand ce am vazut ieri cu jocurile lui Andre Agassi, pot sa spun ca americanul mai are de invatat… Gandindu-ma la tenis, nu aveam cum sa nu imi aduc aminte de Ilie Nastase, primul numar unu mondial,

Am o veste rea, oameni buni. In judetul Timis nu mai exista niciun crescator de struti. Vai, tocmai acum se intampla lucrul asta, cand bistritenii vor sa isi puna pe stema orasului imaginea unui strut. Cica pasarea asta era prezenta pe stema Bistritei inca din anul 1353… O fi, nu zic nu, dar ma gandesc la oamenii care investesc in zootehnie si se alege praful, pulberea, faina de oase si cleiul de animale din munca lor. Ce sa le fac daca nu

Mai zilele trecute, la o cafea, am povestit intamplari vesele din perioada in care lucram in minerit. Unul dintre cei prezenti la masa mi-a recomandat sa le adun intr-o carte, pentru a nu se pierde. Am un astfel de proiect, poate ca o sa apara acea carte odata cu celelate doua care sunt gata pentru tipar si se uita lung dupa bani. Asta este. E nevoie de carti vesele, e nevoie de umor, e nevoie de ras. Mi-i dor sa vad oameni

Bine a zis cine a zis ca politica e curva. Si oamenii politici, ca si alea de pe centura, lucreaza mai mult cu gura. Deosebirea este ca femeile alea lucreaza, politicienii vorbesc, nu trec la fapte. Mi-s dragi, cand ii vad cum apar la televizor si spun ca vor face si vor drege, cum isi aranjeaza vorbele in asa fel incat sa se vada ca sunt prieteni cu cei din tabara de la putere si ca sunt dusmani de moarte cu toti cei din tabara adversa

Ieri a trecut un prieten pe la mine, Vasile Susca, mesterul popular care face pe dracul in patru, ma rog, in cate exemplare vrea clientul, patru, cinci sau mai multe. Face masti populare, din alea urate, care fac sa ti se zbarleasca pielea spinarii, de frica si de frumoase ce sunt. Am baut o cafea cu el si un pahar de vin si am aflat ca a fost o taruca prin Venetia, ocazie cu care a vazut ca nu numai la el in Sacel sunt ape. Mi-a aratat un DVD cu o emisiune la care a fost invitat, la Antenna 3, realizata de Gianluigi Secco

CHEF DE CHEF! Am vazut, recent, la stiri cum prospera o firma (din America, desigur) organizand petreceri cu ocazia divorturilor. Si la noi au facut unii bani de pe urma despartirilor. Nu Alexandru Andries, care a inregistrat un album cu cantece potrivite pentru astfel de ocazii. Nici impresarul lui sau casa de discuri ci unele vanatoare de barbati bogati, al caror cont merita sa fie subtiat. Si, slava Domnului, sunt destule specimene de acest fel.

Intr-o seara... (si, dupa cum am inceput, va dati seama ca este o minciuna in titlu, nu era cafea!)... eram in vizita la niste cunoscuti. Doamna, originara din Rohia, a terminat Facultatea de Textile la Iasi, pe vremea lui Ceausescu. I-am spus celebra replica a studentilor ieseni: "De n-ar fi Textile-n Iasi/ Iasi-ul n-ar avea urmasi". A ras... Am mai povestit de una-alta si mi-a istorisit o intamplare ce bate in dramatism

Oamenii astia care publica - pe ici, pe colo, isi spun jurnalisti. O specie extrem de ciudata care a napadit si presa din Maramures. Un soi de cameleoni ce se adapteaza cerintelor „PATRONULUI”. Destul de isteti si avizi de bani, marunteii astia nu pacalesc cititorii. Ei nu se afla in slujba comunitatilor. Ei presteaza pentru ca „patronul” sa se simta cat mai bine in raport cu dusmanii sai. Daca asta-i presa, atunci exista o mare problema in peisaj. Exista prin Baia Mare vreo cateva zeci de insi care gusta astfel de mizerii. „Ai vazut ce a facut ala!”, „Nu trebuie sa-l superi pe patronul de pre